Pulsul Zilei

Categorie: România

  • Rabla 2026 vine cu 300 de milioane de lei și cu o răsturnare de situație: voucherele ar putea fi acordate doar pentru mașini europene, după ce firmele au rămas deja fără finanțare

    Rabla 2026 vine cu 300 de milioane de lei și cu o răsturnare de situație: voucherele ar putea fi acordate doar pentru mașini europene, după ce firmele au rămas deja fără finanțare

    Programul Rabla se pregătește să revină în 2026 cu cel mai mare buget din ultimii ani, dar cu o condiție care schimbă regulile din temelii. Dacă propunerea ministrei Mediului trece de consultările interministeriale, românii care vor să cumpere o mașină chineză nu vor mai putea folosi ecotichete de stat pentru asta.

    Diana Buzoianu a făcut anunțul joi, la finalul ședinței de Guvern, într-un discurs care a amestecat veștile bune cu cele mai puțin așteptate. Bugetul total alocat programului Rabla Auto pentru persoane fizice va fi de 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane mai mult față de ediția din 2025. Până aici, totul sună bine pentru cei care așteptau programul. Numai că banii aceștia vin cu o condiție pe care Rabla nu a mai avut-o niciodată de când există.

    Propunerea pe masă este ca voucherele să fie acordate exclusiv pentru mașini fabricate sau asamblate în Europa ori în statele care au convenții cu Uniunea Europeană în zona Mării Mediterane. Asta înseamnă, practic, că modelele produse în fabricile din China ar putea fi eliminate dintr-un program cu care statul român a subvenționat, în ultimii ani, exact explozia acestei categorii de vehicule pe piața locală.

    De ce acum și de ce tocmai China

    Contextul nu e greu de citit. Europa întreagă se află în mijlocul unui război comercial cu Beijingul pe subiectul mașinilor electrice, iar Comisia Europeană a impus deja tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China, motivând că producătorii chinezi beneficiază de subvenții de stat masive care distorsionează concurența. România, ca stat membru UE, nu putea rămâne complet în afara acestei logici, mai ales când bani publici europeni și naționali finanțează indirect achiziția de produse din afara blocului comunitar.

    Ministra Buzoianu a explicat că a solicitat deja un aviz Consiliului Concurenței și că a primit un răspuns favorabil de principiu: un program Rabla limitat la state din UE sau la state cu convenții cu Uniunea Europeană este, din punct de vedere juridic, un proiect care poate îndeplini condițiile legale. Un al doilea aviz urmează să fie solicitat Ministerului Economiei înainte ca ghidul programului să fie pus în transparență decizională.

    "Dacă toate autoritățile competente confirmă că versiunea de Ghid care se aplică pentru mașini produse, asamblate, fabricate în Europa sau în state care au niște convenții strategice cu Europa, vom pune în transparență și un ghid care să facă această trecere de la Programul Rabla anterior, care era deschis pentru absolut orice fel de mașină, indiferent de continentul unde era realizată, către mașini care se întorc ca valoare, inclusiv în economie, la nivel european", a spus Buzoianu.

    Calendarul estimat presupune câteva zile pentru primirea răspunsurilor ministeriale, urmate de 10 zile de transparență decizională pentru ordinul de ministru, după care programul ar urma să fie lansat de urgență. Nimeni nu a dat o dată exactă.

    Ce rămâne neschimbat

    Valorile ecotichetelor rămân identice cu cele din 2025. Concret, cel mai mare voucher, de 18.500 de lei, se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen. Urmează 15.000 de lei pentru un plug-in hibrid sau o motocicletă electrică, 12.000 de lei pentru un hibrid și 10.000 de lei pentru o mașină cu motor termic, inclusiv GPL sau GNC.

    O noutate față de anii anteriori vine din zona motocicletelor și mopedelor. Dacă în 2025 această categorie nu a fost inclusă inițial în program și a ajuns totuși să absoarbă circa 30% din buget, pentru 2026 ministra propune o limitare explicită: maximum 10% din totalul fondurilor alocate vor putea merge spre motociclete și mopede. Scopul declarat este să reorienteze banii spre achiziția de autoturisme, care rămân prioritatea programului.

    Cât despre firmele care sperau să acceseze Rabla pentru flota proprie, răspunsul e simplu și nu lasă loc de interpretări: programul Rabla pentru persoane juridice rămâne suspendat. Diana Buzoianu a precizat că nu există în prezent un buget identificat pentru reluarea lui și că ministerul se va ocupa de acest subiect abia după ce va găsi finanțarea necesară. Firmele care așteptau ediția 2026 nu vor vedea programul deschis în această perioadă.

    Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale intră și ele în regimul restricțiilor. Dacă în 2025 unele instituții puteau comanda vouchere pentru până la 25 de mașini, noul plafon coboară la maximum 8 autovehicule per instituție, iar pentru anumite categorii limita scade și mai mult, la 5 sau 6 mașini. Bugetul alocat pentru această componentă este de 60 de milioane de lei.

    Industria auto avertizează

    Nu toată lumea aplaudă schimbarea. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România, APIA, a reacționat rapid și dur. Președintele organizației, Dan Vardie, a avertizat că Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația europeană, subliniind că nu există o definiție oficială la nivel UE care să stabilească exact ce înseamnă "produs" sau "asamblat" în Uniunea Europeană în contextul unui program național de stimulare.

    Vicepreședintele APIA, Dan Cuțui, a mers și mai departe, avertizând că dacă programul Rabla va fi lansat cu sintagma "Made in Europe" fără o clarificare juridică solidă, pot apărea atacuri în instanță din partea producătorilor care se vor considera dezavantajați, ceea ce ar putea duce la suspendarea temporară a programului din motive pur juridice. Cu alte cuvinte, o restricție menită să accelereze Rabla ar putea, paradoxal, să îl blocheze.

    Miza nu e mică. Pe piața românească, branduri precum BYD, MG sau Dacia Spring, asamblată în China, au câștigat teren rapid tocmai și datorită ecotichetelor Rabla, care le-au făcut accesibile pentru cumpărătorii cu bugete medii. O excludere bruscă a acestei categorii ar redistribui practic câteva sute de mii de lei lunar dinspre dealerii de mașini chinezești spre producătorii europeni, cu tot ce înseamnă asta pentru piața locală.

    Programul Rabla există în România din 2005 și a contribuit la casarea a sute de mii de mașini vechi și poluante de-a lungul anilor. Ediția 2026 ar fi prima care impune o restricție geografică explicită privind originea vehiculelor eligibile, transformând un instrument de mediu într-un instrument cu o componentă comercială și geopolitică foarte clară.

    Rămâne de văzut dacă avizele pe care le așteaptă ministerul vor confirma că această restricție rezistă în fața legislației europene privind concurența. Dacă nu, ne-am putea trezi că cel mai așteptat program auto al anului se deschide, se contestă și se oprește, în câteva săptămâni, exact în sezonul în care dealerii aveau deja listele de așteptare pregătite.

  • Mort la 15 ani pe holul școlii, după 2 ore de așteptare și promisiuni că vine ambulanța, în județul Bacău unde există un singur medic de urgență pentru 600.000 de oameni

    Mort la 15 ani pe holul școlii, după 2 ore de așteptare și promisiuni că vine ambulanța, în județul Bacău unde există un singur medic de urgență pentru 600.000 de oameni

    Robert era în pauză când a căzut. Doi colegi erau lângă el. Profesoara de sport a alergat, a îngenuncheat pe asfalt și a început masajul cardiac. Era joi dimineață, puțin după ora cinci, în curtea unei școli din Buhoci, județul Bacău. Cineva sunase deja la 112.

    Băiatul de 15 ani nu s-a mai ridicat.

    Ceea ce a urmat în orele următoare a scos la suprafață o realitate pe care autoritățile din sănătate o cunosc de ani de zile și pe care nimeni nu s-a grăbit să o rezolve: în unele județe din România, când suni la urgențe, s-ar putea să nu existe un medic disponibil. Niciunul. Pur și simplu.

    Joi dimineață, la Buhoci

    Robert era elev în clasa a VIII-a. Nu se știa cu nicio problemă de sănătate. Profesoara lui de sport, care a fost prima la fața locului, spune că băiatul era agil, sprinten, că juca fotbal fără nicio dificultate vizibilă. Nu exista niciun semnal de alarmă.

    "Am efectuat apelul către SMURD în fața școlii, la ora 5:05, după care am fugit lângă elev să acord primul ajutor, masaj cardiac concomitent cu respirație gură la gură. La 5:18 era inconștient, a început să verse și pe gură, și pe nas. I-am făcut masaj cardiac în continuare. Eu, fiind profa lui, nu am avut nicio adeverință medicală. Juca fotbal, era agil, sprinten, un copil aparent sănăros", a povestit ea.

    Prima ambulanță a ajuns relativ repede. Problema e că nu avea medic în echipaj, doar o asistentă. Echipajul cu medic a sosit la aproape două ore după primul apel la 112. Două ore în care profesorii s-au întors pe rând la resuscitare, în timp ce un copil își pierdea orice șansă de supraviețuire pe asfaltul școlii lui.

    Decesul a fost constatat la fața locului.

    "Dacă avea și 1% șanse, șansa lui a fost epuizată"

    Iuliana Roșu era și ea acolo. Fosta lui învățătoare. A văzut tot și, după, a găsit puterea să descrie cu o precizie dureroasă ce s-a întâmplat în acele ore când sunau și sunau și nu primeau niciun răspuns concret de la dispecerat.

    "Am implorat, am rugat, am amenințat. Se cunoștea din vocile noastre că eram disperați. Nepăsători, liniștiți: Nu avem, nu putem, e pe drum, nu e pe drum, e cu bolnav la spital, da, vine imediat. Colega mea țipa disperată să trimită un medic, că chiar îl plătim noi, numai să vină. Situația este că, dacă avea și 1% șanse, era șansa lui și a fost epuizată", a spus Iuliana Roșu.

    Răspunsurile de la dispecerat veneau calme. Aproape mecanice. Între timp, pe asfaltul din Buhoci, un om făcea respirație gură la gură unui copil de 15 ani.

    Două săptămâni, doi copii pierduți

    Sorin Roșu, primarul comunei Parincea, din care face parte și Buhoci, a vorbit direct. Nu a ales cuvintele cu grijă diplomatică, poate pentru că nu mai are răbdare pentru diplomație.

    "Suntem nemulțumiți pentru că în comună, în timp de două săptămâni, am pierdut doi copii, iar ambulanța nu ajunge niciodată în intervalul în care trebuie să ajungă", a spus el.

    Două săptămâni. Doi copii. Același serviciu de urgență, aceleași drumuri, aceleași întârzieri.

    Explicația oficială, recunoscută acum de mai mulți reprezentanți ai autorităților, este că în județul Bacău există un singur medic disponibil pe ambulanță pentru tot județul. Un singur om responsabil de urgențele medicale grave într-un județ cu sute de mii de locuitori, zeci de comune și distanțe considerabile între ele.

     

    În dimineața în care Robert s-a prăbușit la Buhoci, medicul respectiv era deja angajat la un alt caz, în altă parte a județului. Nu exista un al doilea echipaj cu medic disponibil. Nu exista nicio soluție de rezervă. Sistemul funcționase exact conform capacității lui reale, adică al unui singur om pentru tot.

     

     

    Aceasta nu este o situație de criză temporară sau un accident de organizare. Este modul în care serviciile de urgență funcționează în zeci de județe din România rurală, unde salariile din sistemul public nu atrag medici, unde posturile rămân vacante ani la rând și unde rapoartele despre deficitul de personal există în sertarele ministerului de multă vreme.

     

    Dosarul penal și verificările oficiale

     

    Până la sfârșitul zilei de joi, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău deschisese dosar penal pentru ucidere din culpă. Purtătorul de cuvânt al IPJ, Cătălina Crețu, a confirmat că polițiștii fac cercetări pentru a stabili exact ce s-a întâmplat și dacă există responsabilitate penală.

     

    Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a cerut inspectorilor sanitari să efectueze o verificare la Serviciul de Ambulanță Județean Bacău, cu accent pe timpii de răspuns și pe fișa de urgență prespitalicească din cazul lui Robert.

    Necropsia urmează să stabilească cauza exactă a decesului. Printre ipotezele investigate se află și posibilitatea că băiatul s-ar fi înecat în timp ce mânca înainte de a cădea, însă anchetatorii spun că nu exclud nicio variantă în acest moment.

    Conducerea școlii a confirmat că profesorii au intervenit imediat și că 112 a fost apelat din primele minute. Nimeni nu contestă asta. Toți martorii spun același lucru: oamenii din acea școală au făcut tot ce puteau, cu mâinile goale, pe asfalt, timp de aproape două ore.

    Două Românii, aceeași linie de urgență

    Există o discuție veche și obositoare despre diferența dintre urgențele medicale din orașele mari și cele din România rurală. Se vorbește despre ea la fiecare tragedie, se promit soluții, se anunță verificări și strategii, după care totul se resetează până la următorul caz.

    Deficitul de medici în serviciile de ambulanță județene nu e o descoperire recentă. E documentat, raportat, cunoscut. Salariile din sistemul public de urgență nu reușesc să concureze cu ofertele din privat sau din străinătate, iar județele mai sărace rămân descoperite. Bacăul e un exemplu, dar nu e singurul.

    Robert nu știa nimic din toate astea când a pășit în curtea școlii joi dimineață. Nu știa că județul lui are un singur medic pe ambulanță. Nu ar fi trebuit să conteze. Și totuși, a contat.

    Întrebarea pe care o au acum toți părinții din județul Bacău, și nu numai, e simplă și fără un răspuns oficial satisfăcător: dacă mâine i se întâmplă ceva copilului meu, cine vine?