Nimeni nu se gândea la hantavirus când a urcat pe nava MV Hondius în aprilie. Era o croazieră de lux, cu rute spre Antarctic și Capul Verde, cu 150 de pasageri și membri ai echipajului din 23 de țări. Câteva săptămâni mai târziu, trei dintre ei erau morți, iar restul lumii începuse să urmărească cu îngrijorare o navă blocată în mijlocul Atlanticului.
Acum, la Madrid, al doilea cetățean spaniol evacuat de pe vas a fost confirmat pozitiv. Virusul nu a dispărut. El a continuat să iasă la suprafață, pe rând, din carantinele instalate în grabă prin spitale militare europene.
Ministerul Sănătății din Spania a anunțat luni că un nou pacient, aflat deja în izolare la Spitalul Central de Apărare Gómez Ulla din Madrid, a fost testat pozitiv pentru hantavirus. Persoana fusese identificată drept contact apropiat al primului caz confirmat și se afla sub supraveghere medicală încă dinainte ca testul să iasă pozitiv. A fost transferată imediat într-o unitate de izolare de nivel înalt, unde va rămâne internată până la noi decizii ale autorităților.
Ministerul a ținut să precizeze că situația „nu modifică nivelul de risc pentru populația generală.”
Dar cifrele continuă să crească.
O croazieră care a început normal și s-a transformat în urgență internațională
Nava MV Hondius a plecat din Ushuaia, cel mai sudic oraș din Argentina, cu o rută programată spre Arhipelagul Capului Verde. Era o croazieră de aventură pentru un public select, cu destinații rare și prețuri pe măsură. Nimeni nu bănuia că, la câteva zile de la plecare, pasagerii aveau să înceapă să prezinte simptome grave: febră ridicată, dureri musculare intense, probleme respiratorii care se agravau rapid.
Organizația Mondială a Sănătății a fost notificată pe 2 mai 2026, după ce situația de la bord devenise imposibil de gestionat intern. La acel moment, trei pasageri muriseră deja, iar alți câțiva se aflau în stare critică sau prezentau simptome compatibile cu o infecție severă.
Primele investigații au confirmat rapid ceea ce medicii se temeau: tulpina Anzi a hantavirusului, una dintre cele mai rare și mai periculoase variante ale acestui virus. Un detaliu îngrijorător a ieșit imediat la iveală: hantavirusul Anzi este singura tulpină cunoscută care poate fi transmisă de la om la om, deși OMS a insistat că acest lucru se întâmplă rar și necesită contact prelungit și apropiat.
Conform datelor OMS, rata de mortalitate a infecției cu virusul Anzi ajunge la aproximativ 38% dintre cazurile confirmate, ceea ce îl plasează printre cele mai letale virusuri respiratorii cunoscute.
Vasul a navigat spre Insulele Canare, unde pasagerii au putut fi debarcați în cele din urmă pe insula Tenerife. De acolo, au urmat zboruri separate spre țările de origine, fiecare cu propriile proceduri de carantină. Cei 14 cetățeni spanioli de la bord au fost transportați direct la Madrid, unde au intrat în izolare la Spitalul Gómez Ulla pe 10 mai.
Ce s-a întâmplat cu ceilalți pasageri
Cazurile nu s-au limitat la spanioli. Un pasager confirmat pozitiv a fost tratat la un spital din Zürich, Elveția. O femeie olandeză a murit în Africa de Sud, unde fusese evacuată de urgență de pe navă. Un alt pasager a petrecut zile în terapie intensivă în același spital din Africa de Sud, deși starea lui s-a stabilizat ulterior. Membri ai echipajului, inclusiv medicul navei, au dezvoltat și ei simptome.
O stewardesă care intrase în contact cu una dintre victimele decedate a fost testată negativ, un rezultat pe care OMS l-a prezentat public ca pe un semn că transmiterea în afara cercului de contact strâns rămâne improbabilă. „Asta ar trebui să convingă pe aproape toată lumea că acest virus este periculos, dar numai pentru persoana care este cu adevărat infectată,” a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, într-o conferință de presă la Geneva.
Până la data ultimelor raportări oficiale, nouă cazuri confirmate și un caz probabil de infectare fuseseră înregistrate la nivel internațional, cu cel puțin doisprezece țări implicate în anchete de urmărire a contactelor.
Problema centrală, pe care autoritățile au evitat-o cu consecvență în comunicatele publice, rămâne fără răspuns: de unde a venit virusul pe navă? Argentina a deschis o anchetă pentru a identifica sursa focarului, iar investigațiile se concentrează pe perioada petrecută de navă în Patagonia și în zona subantarctică, regiuni unde tulpina Anzi circulă endemic în populațiile de rozătoare. Hantavirusul se transmite, în general, prin contact cu urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate, de multe ori fără ca omul să realizeze că a fost expus.
Perioada de incubație a virusului Anzi se poate întinde între 4 și 42 de zile, ceea ce explică de ce cazuri noi continuă să apară și la trei săptămâni de la debarcare. Cei 12 cetățeni spanioli rămași în carantină la Madrid vor fi menținuți în izolare până la expirarea celor 42 de zile prevăzute de protocoalele internaționale, a precizat Ministerul Sănătății de la Madrid. Asta înseamnă că noi confirmări rămân posibile în zilele care urmează.
Nu există un tratament specific pentru infecția cu hantavirus. Medicii pot oferi numai îngrijire de susținere: terapie intensivă, ventilație mecanică, înlocuire de fluide și, în cazurile cele mai grave, oxigenare extracorporeală prin membrane, cunoscută sub acronimul ECMO. Statisticile sunt clare și nu lasă loc de optimism facil: aproximativ patru din zece persoane infectate cu tulpina Anzi nu supraviețuiesc.
Autoritățile spaniole au subliniat că noul caz a fost depistat în cadrul testărilor PCR de rutină din carantină, nu pentru că pacientul ar fi prezentat simptome grave. Ministerul Sănătății a refuzat să precizeze vârsta, identitatea sau starea actuală de sănătate a celui de-al doilea caz confirmat, invocând protecția datelor personale.
România, în ecuație
Focarul de pe MV Hondius a readus în atenția publică și situația din România, unde hantavirusul circulă endemic, dar prin tulpini diferite. Un tânăr de 25 de ani din județul Bihor a fost confirmat pozitiv cu hantavirus printr-un test PCR și internat la secția de Boli Infecțioase din Arad. Ministrul interimar al Sănătății, Czeke Attila, a declarat la Euronews România că nu există „motive suplimentare de îngrijorare”, subliniind că tulpina care circulă în România „nu se transmite de la om la om” și este diferită de cea identificată pe MV Hondius.
Distincția e importantă, dar nu e suficientă pentru a încheia subiectul. Nava a transportat pasageri din peste 20 de naționalități, iar urmărirea tuturor contactelor posibile rămâne, la această oră, un exercițiu în desfășurare pe mai multe continente simultan.
Ceea ce a început ca o croazieră de aventură în Antarctica s-a transformat, pe parcursul a câtorva săptămâni, într-una dintre cele mai complexe urgențe de sănătate publică ale anului. Trei oameni au murit. Zece cazuri au fost confirmate sau probabile. Și, undeva la Madrid, într-o secție de izolare dintr-un spital militar, un al doilea spaniol se luptă cu un virus despre care mulți nu auziseră nimic până luna trecută.
Rămâne de văzut câte teste PCR din cele 42 de zile de carantină vor mai aduce vești proaste.
