Dacă ați sperat că vara aceasta va veni treptat, cu zile plăcute și nopți răcoroase, prognoza publicată marți de Administrația Națională de Meteorologie vă dă un răspuns ferm: nu. Urmează patru săptămâni în care termometrele vor rămâne consecvent peste valorile normale ale perioadei, iar ploile vor fi o raritate în mare parte din țară.
ANM a actualizat prognoza meteo pentru intervalul 25 mai – 22 iunie 2026, iar imaginea de ansamblu e clară. Căldura nu e un episod trecător. E o tendință care se va menține cel puțin până la finalul lui iunie.
Și nu vine singură.
Ce se întâmplă, de fapt, deasupra capetelor noastre
La originea acestei perioade neobișnuit de calde se află o structură meteorologică pe care specialiștii o numesc „cupolă de foc”, un sistem de presiune atmosferică ridicată care s-a instalat deja deasupra Europei de Vest și ale cărei efecte se extind rapid spre est. Marea Britanie, Spania, Franța au resimțit deja consecințele. România e în faza de intrare.
Florinela Georgescu, director de prognoză la ANM, a explicat mecanismul: această „cupolă de foc” funcționează ca un capac deasupra atmosferei joase. Mișcările descendente ale aerului împiedică formarea norilor și a precipitațiilor, iar aerul cald rămâne blocat la suprafață. „Vremea va fi mai caldă cu 5-6 grade Celsius față de normalul perioadei,” a spus Georgescu.
Cinci sau șase grade în plus față de normal nu sună dramatic dacă ești la birou cu aerul condiționat pornit. Pe câmp, în construcții, sau pur și simplu în orașele aglomerate, unde betonul și asfaltul acumulează căldura, e o cu totul altă poveste.
Miercuri, 27 mai, temperaturile ar putea atinge 33 de grade Celsius în unele zone. La sfârșitul lui mai.
Săptămână după săptămână, același tablou
Prima săptămână a prognozei, 25 mai – 1 iunie, aduce temperaturi peste mediile specifice perioadei în toată țara, cu accent pe jumătatea vestică a teritoriului. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivel național. Nu local, nu regional, ci peste tot.
Săptămâna 1 – 8 iunie continuă în același registru. Temperaturile medii rămân mai ridicate decât normalul climatic în toate regiunile, fără excepție. Ploile lipsesc în sud-vest și vest, iar în restul țării cantitățile de precipitații se vor situa abia în jurul valorilor normale, ceea ce înseamnă că nu există nicio marjă de compensare.
Intervalul 8 – 15 iunie aduce un ușor temperament al excesului termic, cu valori „ușor peste normal”, cum formulează meteorologii cu prudența caracteristică. Deficitul pluviometric se mută spre nord și vest, cu extensii locale în centru și sud-vest.
Ultima săptămână acoperită de prognoză, 15 – 22 iunie, reproduce același tipar: temperaturi peste valorile specifice perioadei, mai ales în vestul țării, precipitații deficitare în regiunile vestice, nordice și centrale.
Patru săptămâni. Același refren.
Ceea ce face această prognoză mai îngrijorătoare decât o simplă vară fierbinte este persistența. Nu vorbim despre un val de căldură de câteva zile, urmat de o revenire la normal. Meteorologii descriu o anomalie termică prelungită, în care temperaturile medii rămân constant mai ridicate decât ar trebui să fie pentru această perioadă a anului, pe întreg teritoriul României și fără o pauză reală de răcorire în orizont.
Deficitul de precipitații adaugă un alt nivel de risc. Solul uscat, vegetația stresată termic și rezervele de apă diminuate sunt consecințele directe ale unor săptămâni consecutive fără ploi semnificative. Agricultorii din vestul și sudul țării, deja familiarizați cu secetele din ultimii ani, se confruntă din nou cu o perioadă critică tocmai în luna mai și la începutul lui iunie, când culturile au nevoie maximă de umiditate.
Prognoza ANM menționează, în varianta anterior actualizată, și un scurt episod de răcire în jurul datei de 28 mai, când temperaturile urmau să scadă semnificativ față de vârful de 33 de grade atins la mijlocul săptămânii. O pauză reală, nu o răsturnare de situație. Maximele se vor încadra între 22 și 30 de grade în acea perioadă, iar minimele pot coborî până la 4-5 grade în depresiunile din estul Transilvaniei. Dar această răcire scurtă nu modifică tabloul general al celor patru săptămâni de căldură excesivă.
Vestul țării, în epicentrul anomaliei
Un detaliu care apare constant în toate cele patru săptămâni de prognoză: jumătatea vestică a României este zona unde anomalia termică se va simți cel mai puternic. Banatul, Crișana, Maramureșul și sudul Transilvaniei vor înregistra cele mai mari abateri față de normalul climatic al perioadei. Deficitul de ploi va fi și el mai pronunțat în aceste regiuni, față de est și sud-est, unde precipitațiile se vor apropia mai mult de valorile obișnuite.
Nu e prima oară când vestul României se confruntă cu o astfel de situație. Tiparele din ultimii ani arată că regiunile vestice au devenit tot mai vulnerabile la episoadele de căldură extremă venite dinspre Europa Centrală și Occidentală, tocmai pentru că nu beneficiază de efectul moderator al Mării Negre sau de influența atlantică mai pronunțată din nord-est.
Problema nu e doar disconfortul. Infrastructura energetică, sistemele de irigații, sănătatea populației și, mai ales, culturile agricole depind de aceste prognoze. Iar când ANM spune „deficitar” pentru patru săptămâni consecutive, traducerea practică e simplă: secetă timpurie.
România a mai trecut prin veri ca aceasta. Și de fiecare dată, când prognoza pe patru săptămâni a arătat un excedent termic continuu, vara care a urmat a confirmat tendința, uneori depășind-o.
Întrebarea nu mai e dacă va fi cald. Întrebarea e dacă suntem, cu adevărat, pregătiți pentru o vară în care „normal” a devenit un concept din altă epocă.
